Barometrul riscurilor sectoriale şi de ţară - iunie 2024  Noi provocări la orizont?

- Anul 2024 a început mai bine decât acum doi ani marcaţi de pandemie, invazia Rusiei în Ucraina şi o criză bancară în Statele Unite. Cu toate acestea, primul trimestru al anului curent a înregistrat o încetinire a activităţii în SUA, ţările emergente acţionând ca un releu pentru economia globală. Global, riscurile economice, sociale şi politice, precum dizolvarea Adunării Naţionale Franceze, rămân un punct de cotitură pentru ţări şi Europa, conform unui comunicat transmis redacţiei.

În acest context, Coface a modificat evaluările pentru 5 ţări (patru îmbunătăţiri şi o retrogradare) şi 26 de sectoare (20 îmbunătăţiri şi 6 retrogradări), reflectând o perspectivă favorabilă pe termen scurt.

Economia mondială deasupra liniei de plutire

Prognoza Coface de creştere globală pentru 2024 a fost actualizată la 2,5%, urmând să atingă 2,7% în 2025. Creşterea moderată în SUA şi China ar trebui compensată de accelerarea economică în mai multe ţări emergente.

În ciuda încetinirii economiei SUA, cifrele de pe piaţa muncii par să fi revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, indicând un echilibru mai bun între cererea şi oferta de muncă, potrivit comunicatului.

În China, revenirea economică rămâne inegală. PIB-ul a depăşit aşteptările în primul trimestru al anului 2024, datorită investiţiilor în producţie, exacerbând îngrijorările cu privire la supracapacitatea de producţie. Având în vedere slăbiciunea cererii interne, producătorii chinezi vor trebui să găsească debuşee pe pieţele externe. Presiunile deflaţioniste persistente ar putea continua să ţină înapoi veniturile corporative şi ale gospodăriilor.

Europa dă semne de ieşire din recesiune cu o creştere a PIB-ului de 0,3% în primul trimestru al anului 2024 şi o activitate accelerată datorată sectorului serviciilor.

Dezinflaţie mai grea

Încetinirea dezinflaţiei în Statele Unite confirmă că ultima milă în lupta împotriva inflaţiei este într-adevăr cea mai dificilă. Acest lucru este determinat de preţurile ridicate ale serviciilor şi locuinţelor. Inflaţia PCE, care la 2,7% rămâne peste ţinta de 2% a Rezervei Federale SUA, confirmă situaţia.

În Europa, inflaţia a revenit în mai la 2,6%, după ce a scăzut la 2,4% în aprilie datorită scăderii preţurilor alimentelor şi mărfurilor neprocesate. În timp ce creşterea probabilă a salariilor ar trebui să stimuleze consumul, aceasta va încetini dezinflaţia. Dacă inflaţia va continua să scadă la aproximativ 2%, va trebui să facă acest lucru cu preţul unei deteriorări a pieţei muncii şi a marjelor operaţionale ale companiilor şi cu riscul unei creşteri suplimentare a insolvenţelor, se menţionează în comunicat.

Economiile emergente gata să accelereze, dar constrânse de Fed

Pieţele se aşteaptă acum doar la una sau două reduceri de dobândă, reflectând atitudinea prudentă a Fed. Cele mai recente previziuni ale factorilor de decizie monetară din SUA confirmă că reducerile de dobândă vor trebui să aştepte până la sfârşitul verii, sau chiar până la sfârşitul anului. La rândul său, Banca Centrală Europeană a lansat relaxarea monetară cu o primă reducere de 25 de puncte de bază (pb) la începutul lunii iunie.

Având în vedere calendarul întârziat al Fed, ţările emergente vor trebui să încetinească sau să-şi întârzie ciclul de reducere a ratelor pentru a evita o revenire a inflaţiei prin importuri. Brazilia, de exemplu, şi-a redus rata cheie cu doar 25 pb în mai, după 6 reduceri consecutive de 50 pb. Amânarea Fed va condiţiona şi politicile monetare din Africa şi Asia. Băncile centrale ale principalelor economii emergente nu au început încă relaxarea monetară, limitând amploarea revenirii lor economice pentru 2024 şi 2025.

În ciuda acestui calendar întârziat, multe regiuni se vor bucura de un impuls pozitiv. Unele ţări din Asia de Sud-Est (Vietnam şi Filipine) vor atinge rate de creştere de peste 6%. India, în ciuda unei uşoare încetiniri, ar trebui să înregistreze o creştere de 6,1%. De asemenea, Africa urmează să depăşească o creştere de 4%, cu o accelerare în toate economiile majore (Nigeria, Egipt, Algeria, Etiopia, Maroc şi, într-o măsură mai mică, Africa de Sud).

Barierele vamale din SUA: către un război comercial 2.0?

Anunţul din 14 mai cu privire la o creştere bruscă a taxelor vamale la importurile de mărfuri chinezeşti confirmă hotărârea Statelor Unite de a contracara China în sectoarele sale strategice. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a adoptat măsuri similare, impunând tarife suplimentare de până la 38% pentru vehiculele electrice din China. Ţări precum India şi Brazilia au luat deja măsuri similare, crescând riscul unor tensiuni comerciale globale. Acest context ar putea face din Mexic şi Vietnam principalii beneficiari ai reorganizării, datorită transbordării produselor chinezeşti. Deşi legăturile comerciale dintre SUA şi China par să se fi slăbit, ar fi prematur în acest stadiu să se concluzioneze că cele două puteri s-au decuplat, se precizează în comunicat.

Pe lângă decizia actualei administraţii, campania candidatului Trump care promite că va pune în aplicare tarife globale de 10% alimentează preocupările legate de politica comercială a SUA, sporind în acelaşi timp temerile de fragmentare a comerţului global.

Într-un context geopolitic din ce în ce mai incert, o escaladare a barierelor vamale ar însemna costuri mai mari pentru întreprinderi, contribuind la creşterea riscului inflaţionist.